"Căpitanul" Barack Obama, despre criza economică

 "Nu contează că tu manevrezi corect nava, dacă nava se înclină şi pasagerii sunt bolnavi. EU NU CONTROLEZ VREMEA"

Preşedintele american, Barack Obama, a dat asigurări că nu le-a "promis prea multe" alegătorilor în 2008 şi că dificultăţile economice actuale ale SUA se datorează unor probleme "structurale" vechi de 20 de ani, potrivit unui interviu din care au fost difuzate fragmente vineri, transmite AFP.

"Nu am promis prea multe, nu am subestimat dificultăţile", a declarat preşedintele american în acest interviu, care urmează să fie difuzat integral duminică, la postul de televiziune CBS News.

"Am gândit întotdeauna că este un proiect pe termen lung. Rezolvarea problemelor structurale ale economiei noastre, care s-au acumulat de două decenii, va dura timp", a adăugat preşedintele.

"Aceasta necesită mai mult de un an. Necesită mai mult de doi ani. Necesită mai mult de un mandat. Va trebui probabil mai mult de un preşedinte", a continuat el.
Barack Obama a preluat funcţia în ianuarie 2009, în timp ce economia americană era în recesiune. Pe parcursul campaniei sale, el a promis că va reface economia americană.

Şi chiar dacă Statele Unite au ieşit din recesiune de atunci, ţara rămâne afectată de o rată a şomajului importantă, iar Obama, candidat în noiembrie 2012 la propria succesiune, este atacat pentru bilanţul său în domeniul locurilor de muncă şi creşterii economice.

Americanii care "luptă în acest moment au toate motivele să fie nerăbdători", recunoaşte el în interviu, comparându-se cu căpitanul unei nave care "traversează furtuni puternice".

"Nu contează că tu manevrezi corect nava, dacă nava se înclină şi pasagerii sunt bolnavi (...)", a continuat el. "Oamenii vor spune: Ştiţi ceva? Un bun căpitan ne-ar fi îndreptat deja spre mări calme şi orizonturi însorite. Dar eu nu controlez vremea".

Întrebat dacă rata şomajului, în prezent de 8,6 la sută, va putea scădea sub pragul de 8 la sută înaintea alegerilor din noiembrie 2012, Obama a apreciat că este "posibil".
"Dar treaba mea nu este să fac pronosticuri asupra economiei. Treaba mea este să implementez instrumentele pentru ca economia să prospere şi americanii să reuşească", a adăugat preşedintele.

Cum vrea Europa sa evite viitoarele crize economice

Criza economica, stie toata lumea, a pornit din America si s-a raspandit cu viteza unui cancer in intreaga lume. Ca tot restul marilor puteri, si UE a fost afectata, insa si-a jurat ca asa ceva nu se va mai intampla.
Asa ca, la sfarsitul lunii octombrie, liderii Uniunii au decis cresterea controlului asupra finantelor fiecarui stat membru si continuarea planului de salvare financiara conceput pentru Grecia.

Mizele negocierilor laborioase si furtunoase dintre lideri au fost mari si au vizat reformarea normelor UE pentru a preveni orice repetare a crizei in zona euro, dar fara o revizuire majora a Tratatului de la Lisabona. 

"Negocierile au fost dure", a recunoscut cancelarul german Angela Merkel la iesirea din sedinta. Nicio decizie oficiala nu a fost insa luata in cele din urma, iar statele membre nu au facut decat sa initieze "consultari" menite sa pregateasca o revizuire a normelor UE. Potrivit Angelei Merkel, in urma acestor consultari, Consiliul European va functiona ca un guvern economic.

Fara a merge insa prea departe, liderii au convenit asupra a trei puncte cruciale, anunta Le Figaro.

In primul rand, realizarea unui fond de ajutor permanent. Este vorba de Fondul European de Stabilitate Financiara, care ar trebui sa fie finantat de statele mebre UE si ar fi menit sa scoata din faliment tarile in nevoie. 

Problema este ca acest fond este in contradictie cu Tratatul de la Lisabona, care interzice statelor sa-si ofere ajutor financiar intre ele. Presedintele Consiliului European, belgianul Herman van Rompuy, studiaza modul in care poate instala acest mecanism, fara schimbari majore la textul original.

Apoi ar fi de subliniat aplicarea de pedepse mai grele si intr-un mod mai rapid. Sanctiunile impotriva statelor membre care incalca legislatia europeana vor putea fi luate mai devreme si ar putea fi mai dure. Ele pot fi impuse chiar inainte ca limita oficiala a deficitului bugetar de 3% sa fie depasita.

"Trebuie, mai ales, ca sanctiunile sa fie decise mai usor", a declarat Herman van Rompuy. In prezent, statele membre aproba sau nu sanctiunile propuse de Bruxelles. Banca Centrala Europeana, gardianul monedei euro, vrea in acest sens un mecanism automat. Multe state membre s-au opus, de teama de a nu deveni victime rapid. Totusi, s-a ajuns la consens: acest mecanism nu va fi unul automat, dar va fi mai usor sa se adopte sanctiuni.

Berlinul a insistat de asemenea pe privarea de drept de vot a tarilor prea permisive, insa la acest punct Angela Merkel a parut aproape izolata. Ea l-ar putea atrage de partea sa pe Herman van Rompuy, care examineaza aceasta idee pana in decembrie. Dar Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, considera masura drept una "inacceptabila". Acest punct ar necesita, de asemenea, o profunda si periculoasa reforma a Tratatului de la Lisabona.

In al treilea rand, monitorizarea indeaproape a statelor membre UE. Pentru o mai buna prevenire a alunecarii statelor in criza, un nou sistem de monitorizare economic ar trebui sa fie adoptat. 

"Moneda euro a actionat ca un somnifer pentru unele state, de aceea ne propunem acum un sistem care sa te faca sa te trezesti la timp", a declarat Herman van Rompuy. In loc sa examineze doar datoria publica, Uniunea Europeana va monitoriza, de asemenea, baloanele imobiliare si nivelul de competitivitate al tarilor. Acestia sunt, potrivit oficialilor europeni, indicatorii care ar fi putut preveni criza in Spania, Irlanda si Grecia.

Totusi, deciziile finale ar trebui sa fie luate la viitorul summit din decembrie. Membrii UE doresc sa termine revizuirea Tratatului de la Lisabona pana la jumatatea anului 2013. 

Ce poate merge mai prost decat noua criza economica

Vi se pare inspaimantatoare perspectiva unei noi crize economice globale? Aflati ca lumea ar putea deveni mult mai inspaimantatoare, pana la sfarsitul lui 2012. 
Foreign Policy a intocmit o lista cu lucruri care s-ar putea intampla, pana la sfarsitul anului viitor, care ar face planeta un loc mult mai rau in care sa traiesti.

Criza datoriilor din Europa s-ar putea adanci

Interventia Bancii Centrale Europene in favoarea Italiei si Spaniei s-ar putea dovedi neadecvata. Liderii UE vor continua sa evite reformele structurale reale. Bancile europene, care demonstreaza acum o retinere de a da credite, s-ar putea clatina, sub perspectiva falimentelor suverane si incetinirea cresterii economice globale.

Adancirea tensiunilor sociale

Problemele economice ale Europei ar putea adanci tensiunile sociale. Revolte precum cele din Marea Britanie ar putea deveni mai frecvente. Ar putea creste si violenta indreptata impotriva imigrantilor si mai multe state ar putea actiona precum Danemarca, ce si-a inchis granitele, in pofida politicii UE.

Intrarea SUA in recesiune

SUA ar putea reintra oficial in recesiune. Reducerea veniturilor din taxe ar fi doar una din consecintele dureroase ale incetinirii. Politicienii se vor lupta sa reduca datoriile, insa va fi greu pe termen scurt. Problema va creste, comunitatile mici si medii vor falimenta, mai multe orase mari si unul - doua state importante vor fi in pericol sa nu-si poata plati facturile. Reducerile din serviciile sociale si politie vor produce revolte populare.

Efect global

Am putea intra intr-o recesiune globala. Problemele din Europa si SUA s-ar alimenta una pe alta, iar fragila economie japoneza ar da faliment drept rezultat. 

Brazilia, India, China, in fata inflatiei

Daca pietele emergente precum China si Brazilia s-ar putea confrunta cu intarirea monedelor lor, exporturile ar deveni mai scumpe, in momentul nepotrivit. In plus, bulele imobiliare si financiare s-ar putea "sparge", pe masura ce creste neincrederea investitorilor.

Criza in Orientul Mijlociu

Tensiunile in Orientul Mijlociu ar putea creste. Incercarea palestinienilor de a obtine recunoasterea statului ar putea fi urmata de demonstratii masive de nesupunere civica. Guvernul israelian, impovarat de probleme economice si nedoritor sa arate flexibilitate fata de vecinii sai se va misca prea incet. 

Statele din regiune, care se confrunta deja cu probleme - Egipt, Siria, Iran - vor alimenta focul, punand regiunea pe marginea haosului. Adaugati in acest context si un Iran care anunta ca are arme nucleare, iar reteta haosului e garantata.

Confruntare pe subcontinentul indian

Guvernul din Pakistan s-ar putea prabusi, alimentand temerile de o influenta islamista pronuntat si de cresterea tensiunilor cu India. Pietele indiene pica, guvernul indian este incapabil sa faca reforme economice. Revoltele populare ar putea cuprinde intregul subcontinent.

Un alt Eyjafjallajokull

Unul sau mai multe incidente de tipul celor care au loc fara avertisment - un atac terorist, un cutremur, un tsunami, un uragan, eruptia unui vulcan in Islanda - ar putea da o lovitura dura unei economii importante, adancind si mai mult criza economica.

O revolutie neasteptata

Un conflict neasteptat sau neasteptat de intens ar putea izbucni in Asia Centrala, Turcia, Africa sau Orientul Mjlociu, dand nastere la si mai multa nesiguranta. Cum conducerea economica si politica a celor mai importante tari din lume este ezitanta si nesigura, cresterea instabilitatii, alimentata de oportunisti, pare tot mai posibila. 

Europa, nepregatita pentru o noua criza economica

Bancile centrale au prea putine optiuni pentru a simplfica problema politicii monetare, in comparatie cu perioada de acum trei. Lichiditatile sunt blocate, pentru ca guvernele nu isi permit sa majoreze cheltuielile, iar crizele politice cu care se confrunta mai multe tari membre ale Uniunii Europene nu fac decat sa complice foarte mult lucrurile.

„Ce se poate face?” se intreaba, retoric, economistul din cadrul Deutsche Bank, Gilles Moec. Acesta adauga ca „in privinta politicii monetare, nimeni nu este de acord cu nimeni. In schimb, in domeniul politicii fiscale, toata lumea este blocata”.

Prin prisma anumitor masuri, situatia gloabla nu este la fel de dificila cum a fost in 2008. Bancile s-au intarit, dupa colapsul Lehman Brothers, iar lumea se afla, inca, la o distanta considerabila de recesiune.

JP Morgan si-a redus asteptarile, in ceea ce privestecresterea economiei americane de anul viitor, dar chiar si asa, estimeaza o crestere de 1%.

Stocurile globale au scazut cu aproape 10%, in ultima luna, dar indicele MCSI se afla, inca, la un nivel cu 90% mai mare, in comparatie cu cel din 2009.

„Stiu ca oamenii spun ca situatia de acum pare similara cu cea din 2008, dar cred ca suntem departe de acest lucru. In 2008 exista o problema in sectorul bancar pe care o puteai identifica si in plsu, au existat multe victime, in randul institutiilor bncare”, adauga specialistul economic Jens Sondergaard, din cadrul grupului Nomura, citat de CNBC.

Cu toate acestea, tendintele au devenit, in mod clar, negative. Indexurile din intreaga lume au coborat pana in apropierea pragului extrem de fin, care separa cresterea economica de contractie.

In unele privinte, situatia este cu mult mai ingrijoratoare decat era in 2008.

Unul dintre principalele subiecte care starnesc temerile investitorilor se refera la riscul reducerii calificativului de ratingului de SUA si suspiciunea unui „atac” asupra obligatiunilor din Italia, cea de-a treia mare economie din zona euro.

Italia se afla deja in colimator si a dat dureri de cap investitorilor, ingrijorati ca statul italian este urmatoarea victima a crizei datoriilor suverane.

Valorile actiunilor bancare din SUA si Europa au revenit la nivelul la care erau atunci cand s-a prabusit Lehman Brothers.

Diferenta majora dintre criza din 2008 si cea de acum consta in complexitate. Nu e vorba doar de o criza bancara sau de o criza financiara, sustine Sylvain Broyer, analist la firma Natixis, care precizeaza ca acum, contextul economic este cutremurat de o criza financiara, una bancara si una a datoriilor suverane.

Decizia Bancii Centrale Europene de a reduce ratele dobanzilor, pentru a combate aprecierea rapida a francului, a fost considerata, de unii analisti, ca un posibil precedent pentru eforturile concertate ale bancilor centrale din cadrul Grupului 20, pentru a stabiliza pietele.

Economistul-sef de la Banca Europeana de Investitii, Steve Jakobsen, considera ca este foarte probabil ca statele membre G20 sa lase totul in seama bancilor centrale, care ar putea „trata” relativ rapid tulburarile pietii.

In cazul in care climatul economic continua sa se agraveze, cel mai probabil cu o alta depreciere de pana la 10% a stocurilor la nivel mondial, guvernle G20 ar putea fi silite sa aprobe un set de masui care sa protejeze, in egala masura, pietele si cresterea ecobomica, mai subliniaza Steen Jakobsen.